Ați observat că sunt încă oameni care calculează banii în „milioane”? Leul nou (RON) a fost introdus în 2005, acum exact 19 ani. Peste tot, prețurile sunt de genul „două sute cincizeci de lei”, „patru mii de lei”. De aproape douăzeci de ani.
Și totuși, astăzi, la bancă, lângă mine, un cuplu de vreo 30 de ani scoteau de la bancomat, ați ghicit “douășcinci dă milioane”. Pe drum spre casă, am auzit un puști care explica unei fete că o masă la restaurant costase „aproape trei milioane”. Cel mai tare mă miră când vorbesc cu „milioane” ăștia de 14-15 ani.
„Milioanele” sunt încă peste tot pentru că exprimă o emoție. Emoția lui „scump”. A lui „foarte mult”. O pensie foarte mare are „optzeci de milioane”. Ultimul model de smartphone costă ”șaizeci de milioane”.
Invers, nimeni nu spune că o călătorie cu autobuzul costă „patruzeci de mii”. E patru lei, normal. Niciodată nu primești rest zece mii, întotdeauna un leu. De bancnota de 2000 de lei, actualmente 20 de bani, a uitat toată lumea.
Mi-a venit o idee. Cred cã o să mă duc mâine la magazin, să cer o pâine din aia, de o sută patruzeci de mii. O să iau și parizer de trei sute de mii. Muștar de două sute de mii și o bere neagră, de nouăzeci de mii. Cincizeci de mii o să las bacșiș. Așa, ca milionarii.
